Prima Pagina Pentru a vedea o fotografie marita dati click pe aceasta
Piaţa Unirii
În 2004, când a apărut oportunitatea accesării unor fonduri europene, prin Programul PHARE, pentru realizarea unui proiect de reabilitare a zonei Pietei Unirii, a fost realizat un studiu de fezabilitate şi s-a trecut la realizarea proiectului tehnic.
Condiţiile impuse de finanţator poziţionau proiectul în zona de “dezvoltare turism” iar ca obiectiv trebuia să se urmărească stimularea comerţului şi a tradiţiilor populare. Fundamentarea proiectului s-a făcut pe baza manifestărilor cultural-artistice şi a festivalurilor sau expoziţiilor realizate pe parcursul unui an, în Piaţa Unirii.
Aceste date au demonstrat potenţialul zonei şi faptul că poate fi înscrisă cu uşurinţă într-un program de dezvoltare a turismului.
Pregătirea proiectului a inclus realizarea unor serii de studii diverse, inclusiv de impact asupra mediului sau raportul de supraveghere arheologică. Tot în 2005, mai exact în 5 octombrie, a avut loc o dezbatere publică a proiectului, la care au participat proiectanţii, locuitorii interesaţi, reprezentanţi ai agenţilor economici din zonă, reprezentanţi ai instituţiilor publice competente.
Procedura de acceptare a proiectului precum şi de alocare a fondurilor a fost de durată iar la sfârşitul lui 2005 am fost anunţaţi de acceptarea proiectului. Echipa de asistenţă tehnică din partea Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională a demarat vizitele în teren pentru pregătirea licitaţiei abia în ianuarie 2007.
Autorizaţia de construire a fost eliberată în decembrie 2007 iar Contractul de execuţie a fost semnat direct de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei şi constructor, Asociaţia SC Unicom SA Galaţi – SC Dedal Bahamat SRL Galaţi, pentru suma de 7.915.889,35 Euro, fără TVA, cota de participare din bugetul local fiind de 686.876,39 Lei.
Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe data de 21 mai 2008 iar durata de execuţie este de 18 luni.
Recalificare Urbană – Perimetrul istoric Piaţa Unirii, Grădina Publică Focşani
Zonele au fost tratate diferenţiat, în funcţie de mai mulţi factori. Astfel, au rezultat zonele: Piaţa Unirii, Grădina Publică, Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia şi fosta clădire a Cinematografului Balada, actualmente clădirea Instituţiei folclorice profesioniste “Ţara Vrancei”.
Intervenţia în zona Piaţa Unirii urmăreşte realizarea unor obiective bine definite, în contextul valorificării simbolisticii acestei zone pentru întregul oraş. Astfel, se urmăreşte reamenajarea întregii zone în scopul păstrării şi punerii în valoare a zonelor istorice, stimulării interesului pentru activităţi turistice, oferirii unor spaţii generoase pentru manifestări tradiţionale sezoniere sau ocazionale.
Întreaga Piaţă va fi pavată cu piatră naturală, urmând a se marca în paviment traseul fostului hotar între Principatele Române, cu piatră naturală – granit. Piaţa va fi marcată simbolic cu Portice, care vor fi structuri uşoare, pe stâlpi metalici prefinisaţi. Iluminatul public va consta în iluminatul Pieţei (la înălţime şi la suprafaţa solului) şi iluminatul clădirilor perimetrale. Se propune achiziţionarea unor corpuri de iluminat unicat sau cu design atractiv care să participe la realizarea unei arhitecturi de calitate pentru Piaţă. În Piaţă se vor amplasa elemente de mobilier urban. Astfel, vor exista marcaje fizice de delimitare a carosabilulului de pietonal, în cazul în care circulaţiile se vor face la nivel. Se vor instala elemente de delimitare cu lumină inclusă precum şi bănci demontabile, astfel încât Piaţa să poată răspunde la diferitele variante de utilizare.
Se va urmări punerea în valoare a bornei de hotar dar şi a monumentului dedicat eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989. De asemenea, se are în plan amenajarea unui spaţiu distinct cu destinaţie “scenă” pentru eventualele manifestări ce ar putea avea loc în zonă.
Pentru o tratare detaliată, întreaga arie a fost delimitată în mai multe zone:
- Zona “Hotar” - Zona hotarului se situează în imediata apropiere a faţadei Prefecturii. În această zonă se cumulează o mare parte din simbolurile cu care este investită Piaţa Unirii (Hotarul, Zona de Reprezentare a Autorităţii Publice).
Actualmente în aceasta zonă se situează peronul extins al Consiliului Judeţean, pe care sunt amplasate catargele cu drapele şi sunt realizate mici amenajări peisagere. Peronul este situat la o înălţime de + 60 cm faţă de nivelul Pieţei, intrările în Prefectură făcându-se la nivele diferite +1.00 m şi +1,20 m.
În această zonă s-a propus realizarea unei fântâni decorative pe traseul hotarului. În acelaşi timp, accesul la nivelul superior, al peronului din faţa prefecturii se va face pe o rampă de acces, peste o parte a cursului fântânii arteziene. O astfel de abordare, urmată în detaliu, ar putea să evoce, fizic, cursul Milcovului. Pentru fântână se vor folosi diferenţele de nivel naturale, create între intrările clădirii şi nivelul de călcare din Zona Arheologică (2,7 m). Se vor prevedea jocuri de lumini şi două jeturi arteziene.
- Zona Arheologică - Zona arheologică este delimitată de conturul presupus al ruinelor Mănăstirii Sf. Ioan (în conformitate cu Planul Focşanilor din Ţara Românească (1855) şi se extinde până în limita de hotar, pe latura nordică, astfel încât să poată fi amenajată o zonă de expunere în aer liber şi o sală de expoziţii. Zona Arheologica a fost separată în patru elemente constitutive: 1. Curtea Bisericii şi Biserica; 2. Zona de chilii; 3. Zona de expunere în aer liber; 4. Muzeul.
· Curtea Bisericii se va constitui, din punct de vedere funcţional, în zona absolut necesară a Bisericii pentru buna funcţionare a ritualurilor liturgice. De asemenea, rolul său va fi de a pune în valoare unul din puţinele monumente clasice ale Focşanilor (actualmente diferenţa de nivel între Biserică şi nivelul Pieţei este preluat într-un mod improvizat iar Biserica nu are nici un spaţiu de detentă). Spaţiul va fi acoperit cu dale, în proporţie de 60%, restul de 40% urmând a fi amenajat cu zone verzi. Sunt prevăzute instalaţii de iluminat public şi ale monumentului.
· Spaţiile chiliilor vor fi puse în valoare prin înălţarea zidurilor din cărămidă până la nivelul Pieţei (1,5 m) şi acoperirea lor cu dale de protecţie din cărămidă aparentă. De asemenea, se vor amplasa coloane de piatră de 1,5 m pe poziţiile coloanelor cursivei interioare. Se va prevedea un sistem de colectare a apelor pluviale şi iluminat public în pereţii chiliilor. Amenajarea va avea destinaţie de parc public, astfel va fi dalat în proporţie de 80% şi cu spaţii verzi în proportie de 20%. După identificarea esenţelor preţioase, se vor păstra arborii de valoare şi se vor include în amenajarea peisageră. Sunt incluse în amenajare elemente de mobilier urban - coşuri de gunoi şi bănci - astfel încât utilizarea spaţiului pentru public să ofere un comfort necesar.
· Zona de expunere în aer liber va fi delimitată de un zid de sprijin finisat cu piatră naturală. Pe conturul acestui perete se va realiza şi accesul pe rampă pentru persoanele cu handicap. Zona de expunere nu va avea un aspect diferit de zona de Curte a Bisericii (60% dalat – 40% verde), astfel încât să poată primi diverse exponate de mai mari dimensiuni. Va fi dotată şi cu instalaţie de colectare a apelor şi de iluminat. De asemenea, această zonă se află în imediata vecinatate a planului de apă cel mai coborât din fântâna arteziană, legată de Zona Hotar.
· Muzeul sau spaţiul de expoziţii a fost conceput în legătură cu Zona Arheologică şi urmează a fi o structură uşoară (cadre metalice sau compozite) cu placă superioară din beton armat cu finisajul superior de terasă circulabilă. Astfel, partea superioară se va putea organiza ca belvedere asupra întregului sit arheologic. Clădirea va fi închisă cu geam termopan în tâmplărie de aluminiu şi, în zonele unde este lipit de zidul de sprijin sau se află în directă legătură cu clădirile Centrului de Meşteşuguri, va avea ziduri comune cu acesta din urmă. Din punct de vedere funcţional, clădirea conţine un spaţiu de expunere şi o zonă de vânzare materiale promoţionale sau tipărituri şi spaţii de serviciu, fiind prevăzută cu două intrări pentru a se putea realiza vizitarea în circuit.
- Zona Centru de Meştesuguri - Această zonă a fost creată pentru a găzdui permanent un grup de artişti populari din zona Vrancei care să poată promova creaţiile locale. Spaţiul este constituit dintr-un grup de 4 ateliere, 8 spaţii comerciale şi un centru de informare. Clădirile sunt pe structură uşoară, asemănătoare cu cea descrisă pentru pergolele din Piaţa Unirii. Suprafeţele interioare vor avea spaţii de depozitare pentru materiale, de servicii precum şi un spatiu tehnic pentru întregul Centru. Spaţiul dintre cele două grupuri de clădiri este destinat manifestărilor exterioare: ateliere de învăţare a meşteşugurilor locale. Se vor păstra, pe cât posibil, plantaţiile existente, după o inventariere a tipurilor de arbori existenţi. În ceea ce priveşte sistematizarea verticală, Zona Centrului de Meşteşuguri face trecerea de la nivelul zonei Arheologice la cea a Grădinii Publice. Diferenţa de nivel este de aproximativ 60 cm şi se preia prin trepte, la ieşirea din Spaţiul Mănăstirii către Grădina Publică.
Gradina Publică din Focşani a fost inaugurată în 1873, pe locul Grădinilor Mănăstirii Sf. Ioan. A constituit până la cel de-al Doilea Război Mondial unul din reperele oraşului. A fost amenajată, de-a lungul timpului, în diverse maniere: peisagist în jurul anului 1900 (cu podeţe de lemn, alei cu pietre din spărtură de marmură, plante exotice), ulterior intervenind schimbări probabil datorate în primul rând problemelor de siguranţă (înlocuirea podeţelor cu construcţii din beton armat, introducerea unor corpuri de lumină din fontă turnată (probabil de la “Fontes de Paris”). În timp, Grădina a fost părăsită de activităţile comerciale (bistrouri, magazine, pavilioane şi a început să îşi piardă plantaţiile; o mare parte dintre acestea au fost distruse de lipsa de întreţinere (tundere) a arborilor mari. Intervenţiile din perioada comunistă – parazitarea Grădinii publice cu constucţia Casei Sindicatelor, apariţia unui bloc de locuinţe şi a parcării hotelului, au compromis complet Grădina Publică. A disparut luciul de apă şi au rămas doar elemente disparate din amenajările anterioare.
Proiectul actual prevede crearea unui cadru de Grădină Publică prin recreerea unui ansamblu unitar, pe baza informaţiilor documentare existente şi a elementelor din vechea Gradină Publică rămase. Se are în vedere refuncţionalizarea Grădinii Publice prin amplasarea unor activităţi comerciale de tipul celor care au funcţionat anterior, astfel încât să se obţină o siguranţă a publicului sporită şi un aport al acestui spaţiu la economia oraşului. De asemenea, se doreşte realizarea unor elemente de ambient care să contribuie la îmbunătăţirea elementelor de mediu din centrul oraşului (eliminarea noroiului, luciu de apă şi deci un microclimat mai blând şi îmbogăţirea patrimoniului verde al Grădinii).
În termeni constructivi, se vor realiza următoarele:
- păstrarea plantaţiilor existente şi reamplasarea în cadrul Grădinii a plantelor recuperate din Piaţa Unirii şi din alte zone ale intervenţiei;
- refacerea luciului de apă şi a fântânilor arteziene aferente, utilizând elemente de amenajare existente;
- realizarea unor alei noi, astfel încât să crească capacitatea de primire a Grădinii;
- realizarea unui iluminat public adecvat, cu elemente de mobilier urban de calitate şi al unei bune iluminări a plantaţiilor;
- refacerea suprafeţei de călcare a aleilor (propus a fi cu pietriş mărgăritar, dar se va putea utiliza şi cu piatră sau pavele autoblocante);
- refacerea gardului de împrejmuire a Grădinii prin recuperarea gardului existent;
- realizarea racordurilor de apă, electricitate, canalizare şi telefonie pentru spaţiile de chioşcuri;
- realizarea unor clădiri de chioşcuri închise, care să cuprindă spaţii comerciale cu utilităţi - toalete şi spaţii cu destinatie specială pentru Grădina Publică (gospodărie de apă, magazii pentru întreţinerea Grădinii etc.);
- realizarea unui sistem centralizat de udare a spaţiilor verzi;
- realizarea unei amenajări din piatră, în zona suprafeţei de apă, capăt de perspectivă pentru aleea principală;
- reabilitarea unui podeţ sau reconstruirea sa şi construirea altuia nou;
- construirea a 4 chioşcuri peisagere.
Grădina va fi flancată de două spaţii de parcare, unul în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor (107 locuri) iar cel de-al doilea în lateralul Hotelului Unirea (87 locuri), pentru uşurarea accesului în zonă.
Clădirea Ateneului Popular Focşani a fost donată de unul dintre cetăţenii de frunte ai oraşului, Maiorul Gheorghe Pastia, un adevărat “mecena” al Focşaniului. Statutul său prevede folosirea sa pentru activitaţi culturale. Din păcate, uzura morală şi intervenţiile sporadice (în primul rând o consolidare neterminată) au scăzut nivelul de comfort al clădirii.
Pentru această clădire simbolică se propune executarea consolidării faţadei principale a clădirii, lucrări de restaurare, înlocuirea sistemului de încălzire cu un sistem de încălzire cu aer cald pentru sala principală, îmbunătăţirea iluminatului interior, înlocuirea mobilierului uzat, lucrări de finisaje interioare care să crească calitatea estetică a spaţiului interior. Ca elemente de funcţiune se propune crearea unui spaţiu permanent de întâlniri în sala mica a Ateneului (cafenea literară sau mediatecă); acest spaţiu a fost destinat iniţial unei biblioteci publice şi unui centru de informare, ulterior fiind transformat în salon de concerte.
Fosta clădire a Cinematografului Balada - în prezent clădirea Instituţiei folclorice profesioniste “Ţara Vrancei”, este în funcţiune la ora actuală, însă starea sa de degradare, morală în primul rând, este avansată. De aceea, s-a considerat că trebuie realizate două tipuri de intervenţii asupra sa. Primul tip de intervenţie se referă la ridicarea gradului de confort interior astfel încât spaţiul să poată găzdui şi alte tipuri de manifestări. Al doilea tip de intervenţie propus este refuncţionalizarea clădirii, pe lângă funcţia de cinematograf în cea de sală de spectacole dar şi punct de informare turistică. Astfel se prevede realizarea unui parteneriat cu agenţii de reprezentare turistică, care să fie găzduite în clădire şi care să prezinte oferta turistică locală a judeţului Vrancea. Fizic, aceste doua direcţii de intervenţie propun următoarele:
- Reconformarea gradenelor astfel încât acestea să devină balcoane, în cadrul unui spaţiu mobilat cu mese şi scaune.
- Extinderea scenei peste stal şi refuncţionalizarea sa pentru utilizarea ca scenă de spectacole şi nu doar de cinematograf.
- Transformarea foaierului într-o zona de reprezentare pentru agenţii de turism.
- Extinderea spaţiului din spatele scenei, peste spaţiul fostei centrale de ventilaţie.
Se consideră necesară şi îmbunătăţirea imaginii exterioare a faţadei. Astfel, s-a propus reîmbrăcarea faţadei cu finisaje uscate sau chiar cu panotări publicitare (pentru faţadele laterale). De asemenea, s-a propus păstrarea mozaicului de pe faţada principală şi înlocuirea tâmplăriei de acces în clădire. În ceea ce priveşte utilităţile, se propune înlocuirea centralei de ventilaţie învechite cu un sistem roof-top modern care să permită buna funcţionare a activităţilor şi îmbunătăţirea reţelelor interioare electrice.
Aceasta este o scurtă descriere a proiectului aflat în derulare. Desigur, pe parcursul său au mai apărut modificări, la sugestia diferiţilor factori interesaţi sau a cetăţenilor. Ultima dezbatere publică a proiectului a avut loc pe 9 octombrie 2008. Cercetarea arheologică, aflată în desfăşurare, ar putea aduce noi date care pot produce modificări ale proiectului.